Imigranţii din România sunt prinşi “într-o capcană în hăţişul administrativ”, sunt constrânşi să se descurce singuri şi prezintă o nevoie acută de informare, arată un studiu realizat de Fundaţia Soros.
Principalele probleme pe care le întâmpină străini din ţară sunt legate de obţinerea permisului de şedere şi autorizaţie de muncă, de inserţia pe piaţa muncii, de accesul la serviciile medicale, educaţionale, financiare şi de locuire.
Discuţiile de grup şi interviurile cu autorităţi au evidenţiat faptul că, mai ales în aceste domenii esenţiale, străini se confruntă cu dificultăţi în obţinerea de informaţii utile.
Potrivit Agerpres, comunităţile cele mai mari de străini sunt din Republica Moldova, Turcia, China şi ţările arabe, dar există şi refugiaţi precum cei din Irak.
“Este un privilegiu să înveţi în România”
“Condiţiile de integrare nu sunt chiar atât de relaxate. Străinii care vin în România trebuie să depună destul de multe eforturi pentru a se integra”, a spus Iris Alexe, coordonatoarea programului “Migraţia şi dezvoltarea”.
La rândul său, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor din România, student moldovean Slavic Şaramet, a afirmat că mulţi dintre studenţii străini vin în România pentru a studia întrucât aici taxele de studiu sunt mai mici decât în restul ţărilor Uniunii Europene.
“Pentru alte ţări mai sărace, este un privilegiu să înveţi în România. Sunt foarte mulţi studenţi din Moldova, Macedonia, Albania, China, din ţările arabe care studiază mai ales medicina. Învăţământul e mai bun decât în ţările de unde vin ei’, a susţinut vicepreşedintele UNSR.
El a spus că studenţii străini se integrează foarte greu pe piaţa muncii din cauza legislaţiei româneşti care permite doar program parţial de muncă (part-time – patru ore). Şaramet a mai adăugat că puţin peste 30% dintre studenţii străini se integrează pe piaţa muncii.
România rămâne o ţară de emigranţi
Iris Alexe a declarat luni, în cadrul unei dezbateri pe această temă, că din ce în ce mai mult, în ultimii patru ani, România se confruntă cu fenomenul de imigraţie, deşi rămâne, în principiu, o ţară de emigranţi.
“Trebuie să ştim să gestionăm acest fenomen. România a devenit o ţară mai atractivă de când a intrat în UE, iar acum imigrantul pe lângă statul pe care-l obţine în ţara noastră, dobândeşte şi un statut de cetăţean european. Însă, sunt foarte multe etapele pe care acesta trebuie să le treacă”, a explicat coordonatoarea.
Conform Oficiului Român pentru Imigrări, la 31 august 2009, în România se aflau înregistraţi cu şedere legală aproape 60.000 de străini. Dintre aceştia 49.497 cu şedere temporară şi 9.520 cu şedere permanentă.
Sursa: adevarul.es
Amintim ca Fundaţia Soros România, Școala Naţională de Studii Politice și Administrative-SNSPA și Uniunea Naţională a Studenţilor din România-UNSR au organizat luni, 18 ianuarie, începând cu ora 10:00, la sediul SNSPA – Str. Povernei, nr. 6-8, sector 1, București – Sala 111, etaj 1, dezbaterea “Imigraţie și dezvoltare”. – Articolul integral il puteti vedea aici.
